Zilele ce au trecut au fost foarte incarcate din toate punctele de vedere. Nervi corciti cu distractie, secrete care rod, iesiri la baute si alte elemente ale unei studentii normale. In fiecare zi am avut senzatia ca in ziua urmatoare totul va fi la locul lui si nu am fost foarte departe de adevar. Incet incet, "univers always settles the score" devine real si se rearanjeaza mediul meu pentru a ma pregati de sarbatori.
Am observat aseara, cand am fost cu CRP-istii mei la facultate la brad si la colinde,ca spiritul Craciunului isi face loc in mine. Sunt pacifista, ma gandesc doar cum sa fac rost de bani pentru cadouri, ce si cui sa ii cumpar, la cine mergem la colindat...Mi-am cladit bubble-ul si de aici nu mai ies. E interesant sa fii spectator si sa nu mai suferi ca un caine pt toti si toate. Sa ai doza aia necesara de egoism, sa te pui pe tine pe primul loc.
Am uitat, am iertat- ca asa e in viata. Este un singur om care trebuie sa se dea de 3 ori peste cap pentru a trece de etapele astea...si acela e tata. Si vine Craciunul cica, hai sa sarbatorim 2 ani de la divort. sa fii iubit,cu Ludmila ta cu tot! Poate imi faci un cadou, pensia alimentara!!!
Tot pentru ca e decembrie, m-am reapropiat de oamenii mei dragi cu care am petrecut anul trecut pe vremea asta, sau oameni cu care nu am avut contact de mult. Cel mai si cel mai dragut e faptul ca...doi de x s-a despartit de doi de y si chiar nu am dat pe-afara de bucurie, surpriza!
Piesa saptamanii, cu dedicatie -
"I want to recognize your beauty is not just a mask
I want to exorcise the demons from your past"
2 comments:
al meu trebuie sa se dea de 5 ori peste cap. at least. la mine s-au facut 2 ani de ziua mea, in ianuarie. e si mai fain:) tot raul spre bine. trust me.:*
siiiigur tot raul spre bine(al meu bine). tu , eu cred ca tatii o iau razna de la o varsta, in special cei care au fete.
Post a Comment