01 December 2010

Cum sa ai 15 ani de educatie si sa nu faci nimic cu ei. Partea 1.

Si iti faci bagajul. Ai 12 ani de scoala si 7 de-acasa, s-ar zice. Mergi sa mai faci inca 3. Doar ca sistemul cere si 2 de master. Calculat, ai intre 15 si 17 ani de educatie, ani in care ai dat bani la stat. Daca pui banii aia pe un cantar, iti ies vreo 7,4 kg. In plus, mai platesti niste meditatii;  cand esti student mai dai bani si pe tot felul de "accesorii" cum ar fi cartile profesorilor pentru ca altfel nu intri in examen, cateva restante pentru ca altfel nu treci prin facultate, te mai exmatriculeaza din motive stiintifico-fantastice si trebuie platita o taxa de reinmatriculare, consultatii pentru licenta, etc etc. Motive se gasesc, bani nu prea. Speri totusi ca dupa ce ti-ai petrecut/pierdut atatia ani in sistemul nostru minunat de invatamant, din care iesi cu prea putine cunostinte folositoare, sa iti poti gasi un job decent; sa iti scapi parintii de cheltuieli cu chiria, taxa de facultate, hrana, etc.; sa stii ca nu ai suportat o treime din viata feluriti colegi pe care i-ai fi impuscat cu prima ocazie, specimene care au luat note mai mari pentru ca au cunoscut "pe cine trebuie", cadre didactice care stiau mai putine decat tine despre materia lor sau care aveau ca scop doar note mici, restante si elevi nervosi. Pacat ca te inseli amarnic si sperantele iti sunt zdruncinate: anii astia de munca nu inseamna nimic pentru niciun angajator, esti un muncitor necalificat in fata lor daca in CV nu ai trecut si altceva pe langa studii. Asa se face ca stai luni in sir si iti depui CV-uri in enşpe mii de locuri, la orice fel de job si nu te baga nimeni in seama, nici macar nu te cheama la interviu.

Mi-am facut si refacut CV-ul si scrisorile de intentie, am incercat diverse variante de abordare a acestora. Nimic nu se intampla. Am activitati de voluntariat la activ, experienta de maxim un an in 4 domenii, niste premii pe Publicitate si cu ele stau si putrezesc. Ma uit la site-urile care impart in stanga si in dreapta anunturi de locuri de munca - fiecare post are peste 1000 aplicanti. A innebunit lupul. Pot sa imi iau matura sa ma apuc de curatat strazi.

Ce sfat sa le mai dai alor tai copii cand sunt pe bancile scolii? Cum sa le zici sa traga pe branci cand stii ca la final vor fi dezamagiti ca si-au pierdut orele cu activitati educative, cand puteau face altceva productiv pentru ei? Cum? Nici tu ca parinte nu mai esti motivat, ce sa mai vorbim de copil? Iar cand ajunge student si stie ca e timpul sa isi ia viata in maini dar experienta de minim 2 ani din fiecare anunt de angajare i se impotriveste...

Student fara loc de munca, imi caut angajator. Dar asta intr-o alta poveste.

7 comments:

Anita said...

Of, sper sa reusesti sa iti gasesti ceva. Capul sus si mult succes!

Sunaina said...

:) Multumesc. Cred ca mai multe sanse sunt sa fac sistemul de invatamant de rahat decat sa imi gasesc job, dar asta e.

Radu said...

Fâs, figuri. La fel am fost si eu; trecut deja prin forta de munca si am stat un an cautand, mergand la interviuri si apoi fiind respins iar si iar. Intr-un final mi-am gasit un job, am lucrat acolo 2 ani si apoi m-am angajat la o firma care chiar ma atragea.
Simplul fapt ca ai experienta te pune deasupra scolerilor care in timpul facultatii au fost cu o mana pe votca si cu cealalta sus in club.
Hang in there, baga CV-ul pe unde poti si o sa iasa. Garantat 100%.

Cosmin said...

Daca e sa te gandesti mai bine, greutate banilor nu e aceeasi cu informatiile ce iti raman in cap. Daca plateai in monede, erau mai mult de 7,4 Kg de bani.
Si oricum nu am vrut sa spun nimic, dupa cum se vede din randurile insirate mai sus. In momentul de fata citesti degeaba ce scriu, chiar degeaba, ca oricum nu o sa mai spun nimic interesant.

Adela Coc said...

stai sa vezi cand termini la Arte! :)) haz de necaz, ca in iulie, licenta...

psychedeliic said...

degeaba CV, dacă nu-i şi-o pilă. E România! se reflectă totu în evoluţia ţării. Sunt privilegiaţi piloşii, talentu e un aspect secundar.
ai mei doi cenţi :p

Dan V. said...

Vorba unei piese, "you and I are a gang of losers", da' ne găsim noi locul/angajatorul potrivit odată ş-odat'. Nu se poate altfel. :)